Pijamaua

Am fost surprins sa observ ca barbatii din ziua de astazi mai poarta pijamale. Din motive tehnico-tactice ce nu le inteleg, am ajuns sa am un coleg de camera columbian. Cum in momentul de fata nu sunt decat 10 columbieni din echipa de 11 trimisa sa „dea cu sapa” pe la Quebec City, ma simt cumva in inferioritate. Dar sa revenim la articolul vestimentar. De obicei te schimbi in pijama atunci cand iesi din dus si te bagi in pat. Sau macar asa am fost eu invatat, sa nu zic educat, ca apoi ma ia lumea-n baza ca ma dau manierat si alte sinonime d’astea. In jur de ora 8, „vecinul” de la 9 (camera 9) vine la amicul lui, amic ce de astazi imparte aceeasi camera dubla cu mine, intr-o pijama demodata (se poate spune despre o pijama ca este demodata? ca eu nu prea le am cu fashionu’ ). Nimic rau, asa doarme omul, probabil ca pantalonii largi sub burta sunt mai comfortabili decat o pereche de boxeri. Dar ce te faci cand vrei sa te intorci si coltul de la camasa se prinde sub tine si nu te poti fatai in liniste? Ce te faci cand panatalonii se „sucalesc” pana la genunchi si cusatura iti intra in…? Ma rog, erau cateva amintiri de pe vremea cand am purtat si eu asa ceva, dar mi-a trecut. Surpriza a fost cand l-am vazut pe al meu roommate, in doua pijamale. Adica probabil ca el are doua, si acum incerca sa mai alterneze camasile cu pantalonii. Frumoase culori de altfel, un maron putred si un albastru tern ce se potriveau de minune cu draperiile si cuvertura de pe pat. Facand abstractie ca sunt si eu pe acolo, au inceput sa vorbeasca in spaniola despre prima lor zi de luni la noul loc de munca…si amandoi erau imbracati in pijamale!!! Dupa ce au tratat subiectul cu tema data, bineinteles ca nu m-am putut stapani si i-am intrebat de ce poarta asemenea hidosenii. Eu am o problema cu „de ce”, trebuie sa stiu eu motive, sa aflu argumente si de aceea intreb tot timpul. La care ei, luand o mina de puritani deranjati, incearca sa imi explice cum ca o femeie apreciaza mai mult un barbat in pijama decat unul in boxeri. Sa mai explic uimirea mea? Dude!!! Suntem intr-un hotel unde nu ai bar la parter sa te duci sa agati  femei, barbati, transexuali sau ma rog, fiecare cu gusturile lor. Deci de ce ai purta hidosenia asta cand in camera sunt 28 de grade? E inutil sa ma spun ca de obicei columbienii nu fac nimic pentru ei pentru a se simti bine, o fac pentru a da de inteles celorlalti, chiar daca sunt columbieni, ca ei sunt mai ceva ca miezul din Fanta. Nu sunt prea departe de snobismul ce caracterizeaza romanul, poate de aceea m-am obisnuit destul de repede cu ei. Inteleg sa te imbraci cu o pijama (boxeri si un tricou) daca mergi la o petrecere in pijamale, dar si acolo de obicei vii imbracat in pijama ca sa ai ce da jos, mai des in cazul femeilor…cred. Ce nu inteleg eu, DE CE un barbat mai poarta asa ceva in zilele noastre?

Multiculturalitatea etnica a Canadei

Mama ce cuvant am pus in titlu’ .  Hai ca ma apuc si de scris, da’ stai inca sa  ma mai minunez  un pic de cuvantul asta de 1,2,3…19 litere. Asa…gata mi-a trecut. De ceva timp mi-am schimbat job-ul, nu din considerente financiare sau mai stiu eu ce. Dupa ce am deschis fo’ doua noi fabrici prin frumoasele state uimite unite ale Americii, si i-am bagat ceva „meleoane” in buzunar, fostul meu angajator, mi-a spus cu zambetul pe buze ca nu prea am ce sa fac la respectiva companie. Urmarea? Te concediez pe probleme economice, ca din cauza crizei ca …bla bla-uri d’astea. Cum aici in Canada, nu gasesti de munca decat daca nu vrei, m-am apucat iar de sapa, asta dupa ce am beneficiat din plin de somajul extrabine platit (e cuvant „extrabine” asta?). Dupa ce a trecut ceva timp si am apucat sa cunosc cam 50%  si de fo’ 50%  sa aud de ei, sa vedem statisticile, care sunt aproximative totusi:

1. Quebecosi- 10 sau 11, da’ degeaba. Partea proasta ca sunt pe sus. Adica prin conducere. Si ei nu prea gandesc.

2. Columbieni- multi rau. Si cand spun multi, ma refer la majoritate. Nu are rost sa vorbesc despre ei, m-am racorit aici. Culmea, cel mai bun prieten al meu e columbian. Dar asta parca e facut de alta mama.

3. Romani – fo 6, da’ suntem buni rau. Mari consumatori de bere. Columbienii se credeau grozavi la capitolul asta, dar au dat pe spate cand ne-au intalnit. Apropo, i-am batut si la fotbal de plangeau la fel ca in ’94.

4. Arabi – 3, au fost mai multi, dar au vazut ca e de munca si s-au dus sa vanda pantofi

5. Vietnamezi – 1, super pusti (are 21 de ani)

6. Laosieni (asa s-o scrie astia de vin din Laos?) – 1, alt miez de baiat, castigase o bursa la un colegiu din Boston sa joace baschet, dar problemele familiale l-au adus inapoi in Montreal.

7. Polonezi  – 1, nascut aici ce-i drept, dar dupa creier e normal, nu quebecos.

8. Chilian – 1, like everyone else, ce-i drept cam capos, dar ma rog e sud-american.

9. Negrii – 1, dar s-a dus saracu’. Adica a plecat in alta parte, ca doar munca nu a omorat pe nimeni, si el trebuia sa munceasca doar.

Daca mai aflu natii conclocuitoare, revin.

Invazie hispanica

Despre columbieni. Dupa ce am lucrat cu fo’  40 de columbieni prin state si pe aici prin Quebec si mi-au mai mancat si zilele, ma trezesc ca in blocul ce cu placere locuiesc, a fost invadat de columbieni. Bai fratilor, ce dracu cauta astia aici sus tocmai in Canada cand Statele Unite e la doi pasi de ei??? Hai ca ii inteleg, o fi mai bine in aici decat la ei, dar de ce tocmai la mine in bloc? Asta din stanga cu care impart balconul, de cum s-a mutat a si inceput sa tunda iarba din jurul blocului. Eu stiam ca asta este treaba de mexican, dar in fine. Cei din fata usii mele, zici ca sunt din telenovele. Apropo, columbieni fac telenovele? In afara faptului ca sunt niste magari caposi cu M mare, cand vine vorba de vorbit…te ia cu lesin de la stomac. Nu am eu accent de parizian de pe Sena, dar pe ei trebuie sa-i pui sa vorbeasca in duplicat ca sa intuiesti ce vor sa zica. Au venit mititeii de prin ianuarie si se tot duc la cursurile de franceza. Dar parca in loc sa invete franceza, invata cum sa vorbeasca spaniola cu accent frantuzesc si cu mixuri de cuvinte din ambele limbi. Dar de la ce m-am luat? Nu mai conteaza. Macar daca ele aratau ca telenovelistele… da de unde. Dupa marime zici ca sunt americani iubitori de mancat plastic de la junk-food. Dupa culoare, ce mai, zici ca nu sunt arieni. Bine, si eu tot am fost luat drept hispanic prin state, dar e si normal la maron 63 al meu. Dar asta-i alta poveste.